Bogdan Cărăușu, un cunoscut editorialist, militant civic și coordonator de proiecte educaționale pentru tineri, a adus critici vehemente la adresa Festivalului Instituțiilor de Cultură (FIC) din Botoșani, un eveniment care, în opinia sa, reflectă o inechitate profundă și o risipă a banilor publici. Acesta a punctat faptul că organizarea evenimentului, deși pretinde a fi un demers cultural de anvergură, se transformă într-o platformă electorală pentru politicienii locali, pe spatele contribuabililor botoșăneni.
Într-o postare pe o retea sociala recentă, Bogdan Cărăușu a evidențiat sumele exorbitante cheltuite din bugetul public pentru evenimente care, în opinia sa, nu aduc valoare comunității și nici nu sunt accesibile majorității cetățenilor. „În anul 2023, Primăria Botoșani a achitat peste 45.000 de euro pentru un playback jenant al lui Richard Clayderman. În 2024, suma alocată a fost de 130.000 de euro, pentru un spectacol la care au participat aproximativ 1000 de botoșăneni. Ceilalți botoșăneni au participat cu taxe și impozite”, a declarat el, accentuând discrepanța dintre costurile mari ale organizării și beneficiul real adus comunității.
FIC Botoșani, conform spuselor lui Bogdan Cărăușu, nu este decât un „circ electoral”, un prilej pentru politicienii locali de a-și construi o imagine pozitivă în prag de alegeri, folosindu-se de banii publici. El acuză direct faptul că mulți dintre cetățenii orașului nu au acces la evenimentele de top ale festivalului, cum ar fi concertele cu invitați internaționali, fiind rezervate pentru „spuma” orașului, adică pentru cei privilegiați din administrația publică și din mediul de afaceri. „Adică, ăia nu stau la coadă și primesc invitații pe sub mână, în primele rânduri. În timp ce majoritatea botoșănenilor nu au acces la concert, iar cei care au avut acces a trebuit să stea la coadă ore în șir”, a subliniat el.
Critica lui Bogdan Cărăușu reflectă o problemă mai largă a inechității în accesul la evenimente culturale finanțate din bani publici. Deși festivalul se dorește a fi un punct de atracție culturală pentru oraș, el pare să fie mai degrabă un eveniment exclusivist, rezervat unei elite care are acces la resurse și privilegii, în timp ce contribuabilii obișnuiți, care finanțează evenimentul prin taxe și impozite, sunt marginalizați sau chiar excluși.
În acest context, criticile aduse de Bogdan Cărăușu ridică întrebări legitime despre responsabilitatea organizatorilor și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. El sugerează că evenimentele de acest tip ar trebui să fie organizate cu mult mai multă transparență și cu un accent real pe incluziunea comunității locale. „Festivalul nu ar trebui să fie doar o scenă pentru politicieni, ci un eveniment pentru toți botoșănenii, indiferent de poziția lor socială sau economică”, a declarat el.
Cazul concertului Ricchi e Poveri, care a fost punctul culminant al ediției din acest an a FIC Botoșani, este emblematic pentru criticile aduse de Bogdan Cărăușu. Deși a fost un eveniment de succes în termeni de prezență și audiență, cu aproximativ 1000 de persoane în piața centrală a orașului, Bogdan Cărăușu subliniază că acest număr reprezintă o fracțiune mică a populației orașului, iar accesul a fost condiționat și limitat.
Bogdan Cărăușu ridică un semnal de alarmă cu privire la direcția în care se îndreaptă evenimentele culturale finanțate din bani publici în Botoșani. Critica sa, departe de a fi un simplu atac politic, pune în discuție însăși esența modului în care administrația locală înțelege să își îndeplinească rolul de facilitator al culturii și educației pentru toți cetățenii, nu doar pentru o elită privilegiată. Este imperativ, sugerează Bogdan Cărăușu, ca aceste evenimente să fie organizate în așa fel încât să fie accesibile și relevante pentru întreaga comunitate, reflectând astfel un adevărat angajament față de valorile culturale și sociale ale orașului.